Новая Школа - онлайн-школа подготовки к ЕГЭ
Задача Задача №42540
А
Аноним
12 ноября 2023 16:45 · публичный вопрос
А
Аноним

Se spune că pe vremea lui Pitagora(sec.Vl î .Hr.) un negustor grec care avea 19 cămile ,simțindu-și sfârșitul aproape, și-a chemat cei trei copii și le-a spus că după moartea lui să împartă cămilele,astfel:fiul cel mare să ia jumătate dinnumărul cămilelor,cel mijlociu un sfert din numărul lor ,iar cel mai mic o cincime . După moartea tatălui lor,cei trei feciori au încercat să împartă între ei cămilele așa cum le ceruse părintele lor Dar,neizbutind să facă împărțeala, unul dintre frați a cerut sfatul învățatului Pitagora Astfel căPitagora se duse înpreună cu tănărul în grajd și iidădu acestuia o cămilă,spunăndu-i că acum ,dacă va merge acasă, va putea rezolva problema moștenirii fără nicio dificultate.Tănărul se duse acasă puțin nedumerit ,dar când ajunse acasă își dădu seama că acum avea 20 de cămile și totul se putea rezolva mai ușor. Feciorii făcură următoarele împărțiri: 20÷2 = 10 cămile îi reveneau fratelu cel mare 20÷4=5 cămile îi reveneau fratelui mijlociu. 20÷5= 4 cămile în reveneau fratelui cel mic 10+5+4=19 cămile După împărțirea făcută,cei trei feciori au observat că au o cămilă în plus pe care au dus-o înapoi marelui învățat Pitagora,mulțumindu-i pentru ajutorul dat.

Нейросеть12 ноября 2023 16:45

În povestea menționată, ajutorul oferit de Pitagora a fost unul ingenios. Problema cu care se confruntau cei trei frați nu putea fi rezolvată atâta timp cât încercau să împartă cele 19 cămile conform dorințelor tatălui lor. Ce a înțeles Pitagora este că, prin adăugarea unei cămile suplimentare în staul, numărul total de cămile a ajuns la 20, un număr care se putea împărți mai ușor conform porțiunilor stabilite de tatăl lor:

  • Fiul cel mare trebuia să primească jumătate din cămile: 20 / 2 = 10 cămile
  • Fiul mijlociu trebuia să primească un sfert din cămile: 20 / 4 = 5 cămile
  • Fiul cel mic trebuia să primească o cincime din cămile: 20 / 5 = 4 cămile

Dacă aduni numărul de cămile primite de fiecare fiu, obții: 10 + 5 + 4 = 19 cămile, ceea ce înseamnă că toți și-au primit partea corectă conform testamentului, și mai rămâne o cămilă.

Această cămilă suplimentară, care a permis împărțirea corectă, a fost apoi returnată lui Pitagora. În acest fel, fiecare a primit partea sa corectă, iar negustorul grec a fost omagiat așa cum și-a dorit.

Această poveste este mai mult decât o simplă anecdota matematică – este o lecție despre gândirea creativă și capacitatea de a rezolva probleme complexe prin abordări neconvenționale.

Se spune că pe vremea lui Pitagora(sec.Vl î .Hr.) un negustor grec care avea 19 cămile ,simțindu-și sfârșitul aproape, și-a chemat cei trei copii și le-a spus că după moartea lui să împartă cămilele,astfel:fiul cel mare să ia jumătate dinnumărul cămilelor,cel mijlociu un sfert din numărul lor ,iar cel mai mic o cincime . După moartea tatălui lor,cei trei feciori au încercat să împartă între ei cămilele așa cum le ceruse părintele lor Dar,neizbutind să facă împărțeala, unul dintre frați a cerut sfatul învățatului Pitagora Astfel căPitagora se duse înpreună cu tănărul în grajd și iidădu acestuia o cămilă,spunăndu-i că acum ,dacă va merge acasă, va putea rezolva problema moștenirii fără nicio dificultate.Tănărul se duse acasă puțin nedumerit ,dar când ajunse acasă își dădu seama că acum avea 20 de cămile și totul se putea rezolva mai ușor. Feciorii făcură următoarele împărțiri: 20÷2 = 10 cămile îi reveneau fratelu cel mare 20÷4=5 cămile îi reveneau fratelui mijlociu. 20÷5= 4 cămile în reveneau fratelui cel mic 10+5+4=19 cămile După împărțirea făcută,cei trei feciori au observat că au o cămilă în plus pe care au dus-o înapoi marelui învățat Pitagora,mulțumindu-i pentru ajutorul dat.
În povestea menționată, ajutorul oferit de Pitagora a fost unul ingenios. Problema cu care se confruntau cei trei frați nu putea fi rezolvată atâta timp cât încercau să împartă cele 19 cămile conform dorințelor tatălui lor. Ce a înțeles Pitagora este că, prin adăugarea unei cămile suplimentare în staul, numărul total de cămile a ajuns la 20, un număr care se putea împărți mai ușor conform porțiunilor stabilite de tatăl lor: - Fiul cel mare trebuia să primească jumătate din cămile: 20 / 2 = 10 cămile - Fiul mijlociu trebuia să primească un sfert din cămile: 20 / 4 = 5 cămile - Fiul cel mic trebuia să primească o cincime din cămile: 20 / 5 = 4 cămile Dacă aduni numărul de cămile primite de fiecare fiu, obții: 10 + 5 + 4 = 19 cămile, ceea ce înseamnă că toți și-au primit partea corectă conform testamentului, și mai rămâne o cămilă. Această cămilă suplimentară, care a permis împărțirea corectă, a fost apoi returnată lui Pitagora. În acest fel, fiecare a primit partea sa corectă, iar negustorul grec a fost omagiat așa cum și-a dorit. Această poveste este mai mult decât o simplă anecdota matematică – este o lecție despre gândirea creativă și capacitatea de a rezolva probleme complexe prin abordări neconvenționale.