Înlocuirea domniilor pământene cu cele fanariote în Moldova și Țara Românească în secolul 18 a fost determinată de mai multe motive.
Interesul Imperiului Otoman: Imperiul Otoman avea un puternic control asupra Principatelor Române și considera domnii fanarioti mai ușor de controlat decât domnii pământeni. Astfel, înlocuirea domnilor pământeni cu cei fanarioti era un mod de a subordona mai eficient Principatele Române.
Instabilitatea internă: În secolul 18, Moldova și Țara Românească erau caracterizate de o instabilitate politică și socială. Luptele pentru putere dintre diferitele facțiuni boierești, rivalitățile regionale și conflictul cu Imperiul Habsburgic au creat o instabilitate internă care a facilitat intervenția Imperiului Otoman și înlocuirea domniilor pământene cu cele fanariote.
Educația și cultură grecească: Domnii fanarioti erau de origine greacă și au adus cu ei o educație și cultură influențată de civilizația greacă. Această influență culturală a dus la o modernizare parțială în Principatele Române în domeniul educației, literaturii și administrației. Astfel, înlocuirea domniilor pământene cu cele fanariote a permis aducerea unor idei și concepte noi care au avut un impact asupra dezvoltării societății.
Încercarea de a pune capăt corupției și abuzurilor: Domniile pământene erau adesea asociate cu corupția și abuzurile de putere, iar domnii fanarioti erau văzuți ca o alternativă pentru a aduce o reformă administrativă și pentru a pune capăt acestor practici nedorite. Cu toate acestea, în timp, domniile fanariote au fost, de asemenea, acuzate de corupție și abuzuri, ceea ce a dus, ulterior, la cereri de înlăturare a lor și restaurarea domniilor pământene.
În concluzie, înlocuirea domniilor pământene cu cele fanariote în Moldova și Țara Românească în secolul 18 a fost determinată de interesul Imperiului Otoman, instabilitatea internă, influența culturală grecească adusă de domnii fanarioti și dorința de a reforma administrația și de a combate corupția și abuzurile de putere.
