- Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde. (Legătură de coordonare)
- Propoziția exprimă acțiunea de a merge în faptul zilei și de a se așeza pe malul verde. Nu există un raport semantic evident între cele două propoziții.
- Şi privesc cum apa curge și la coturi ea se pierde. (Legătură de coordonare)
- Propoziția exprimă acțiunea de a privi cum apa curge și se pierde în coturi. Nu există un raport semantic evident între cele două propoziții.
- Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos. (Legătură de coordonare)
- Propoziția exprimă modalitatea în care apa se schimbă în vălurele pe prundișul lunecos. Nu există un raport semantic evident între această propoziție și celelalte.
- Cum adoarme la bulboace, săpînd malul näsipos. (Legătură de coordonare)
- Propoziția exprimă modalitatea în care apa adoarme la bulboace și săpând malul nisipos. Nu există un raport semantic evident între această propoziție și celelalte.
În privința legăturii de ferire gramaticale, putem observa că propozițiile din fragment respectă forma verbului la persoana întâia singular ("mă duc", "mă așez", "privesc", "se schimbă", "adoarme"). Există o reluare a pronumelui personal "mă" în unele propoziții ("mă așez", "mă duc").
Intonația cu care se citește fragmentul dat poate varia în funcție de interpretare și intenția cititorului sau a vorbitorului. Aceasta poate fi o intonație caldă sau reflectivă, deoarece fragmentul exprimă o indirectă contemplare a naturii.
